Cunoașteți ceasul floral al lui Carl Von Linné?
Acest medic și botanist suedez din secolul al XVIII-lea a avut ideea de a construi un ceas alcătuit exclusiv din anumite soiuri de flori.
El a observat că aceste soiuri se deschid și se închid doar în anumite momente ale zilei.
Astfel, puteai afla ora uitându-te la florile care erau deschise.
Florile nu sunt singurele lucruri care își găsesc drumul prin lumină.
Noaptea, organismul are nevoie de odihnă pentru a-și regenera unele funcții.
Monitorizarea anotimpurilor se bazează nu numai pe temperatură, ci și pe durata luminii. Un copac care este luminat în permanență va reacționa ca și cum ar fi mereu lumina zilei:
Apariția timpurie a frunzelor (care riscă să înghețe) nu va fi benefică omizilor, care se hrănesc cu frunze tinere, fragede, care nu vor fi mâncate de păsări.
Lumina modifică percepția alternanței zi/noapte și inhibă starea de latență a plantelor, ceea ce le permite să supraviețuiască începutului iernii.
În New York, căderea frunzelor este întârziată cu o lună.
Un studiu chinez recent a evidențiat un efect neașteptat al iluminării continue a copacilor urbani.
Lumina artificială nocturnă influențează proprietățile nutritive și defensive ale plantelor, ceea ce, la rândul său, influențează condițiile de viață ale insectelor erbivore și ale prădătorilor care depind de ele.
Potrivit cercetătorilor, lumina urbană nocturnă prelungește fotosinteza și modifică structura și compoziția frunzelor arborilor.
Ei le-au măsurat dimensiunea, rigiditatea, conținutul de apă, substanțele nutritive și taninurile. Frunzele care cresc în condiții de lumină aproape permanentă dezvoltă mai multe fibre și taninuri, care le sporesc rezistența și le fac mai greu de ciupit de către insecte.
Acest lucru va avea un efect de domino asupra ecosistemelor urbane: prin modificarea acestor caracteristici, halourile artificiale de lumină ale lămpilor stradale pot priva insectele erbivore de hrana lor.
